SALINA - PRAID

In această toamnă vreau să urmăresc schimbările naturii: durerea copacului rămas fără frunze, a pădurii pustiită de plecarea privighetorii, a cerului ce-şi adună stelele aproape de rai. Nu vreau să păşesc peste această toamnă rujinie fără a mângâia frunza bătută de vânt şi inima rănită de soartă.

AUGUST 2011 -SALINA PRAID

Nu trebuie sa lasi nimic sa te doboare. Nu trebuie sa ii lasi sa te faca sa uiti de ceea ce insemni tu.

ORADEA

Inceputurile locuirii pe meleagurile Bihorene sunt documentate arheologic din timpuri stravechi, istoria dezvoltarii si evolutiei Oradiei fiind aceea a unui oras central European, a carui situare geografica l-a plasat permanent la o confluenta de drumuri, de culturi, la o rascruce de interese politice, religioase, ori etnice, fapt care face din studiul istoriei acestui oras un demers pe cat de laborios, pe atat de interesant. Datele, imaginile si comentariile care stau la dispozitia navigatorului modern pe calea Internetului sunt rodul stradaniilor unor cercetatori oradeni, care si-au pus alaturi de capacitatile profesionale si o parte din suflet in efortul de a aduce Oradea mai aproape de inimile dumneavoastra. Incursiunea istorica pe care v-o propunem permite o abordare cronologica, in paralel cu o periodizare, in incercarea de a va pune la dispozitie imagini si informatii care sa va transforme interesul pentru orasul nostru, intr-o dorinta irezistibila de a-l vizita, pentru a gasi in Muzeele, Bibliotecile si Monumentele de aici, ceea ceOradea-online nu va poate oferi de la distanta.

cand o femeie ii demonstreaza unui barbat ca are incredere in el, ii confera in acelasi timp un sentiment de forta si demnitate.

Aceasta carte prezinta perspectiva unei femei puternice si independente asupra casatoriei, si a relatiilor cu sexul opus. Nu poate fi vazuta ca o reteta care merge la sigur, pentru ca este doar un punct de vedere, in schimb, prezinta cateva aspecte ce merita luate in considerare.
La o prima vedere, titlul cartii, frapant de altfel, poate starni cateva controverse, si pe buna dreptate. Dar, o data ce rasfoim cartea, putem observa ca autoarea vede femeia scorpie ca pe femeia independenta. Astfel titlul cartii ar putea fi: “De ce barbatii prefera femeile independente”, si este,de fapt, un manifest (comercial) al feminismului.

Ideea de baza a acestei carti, si indemnul scriitoarei este concentrarea atentiei femeii asupra ei insasi. Din punctul de vedere al autoarei, femeia moderna trebuie sa se puna pe primul loc, sa se simta bine in pielea ei,sa fie hotarata si sa nu faca sacrificii exagerate pentru barbatul pe care il iubeste, sa nu pretinda ca este altcineva pentru a-i face pe plac partenerului: “ E preferabil sa nu fii agreata pentru ceea ce esti, decat sa fii iubita pentru ceea ce nu esti”pentru ca partea aceea va iesi la suprafata mai devreme sau tarziu, anuland tot timpul pierdut in relatia respectiva. Iata cateva aspecte pe care autoarea le considera esentiale in cucerirea unui barbat:

1. Increderea in sine.
“Daca vrei ca barbatii sa te priveasca diferit, trebuie sa gandesti diferit. El trebuie sa vada ca esti singura care decide in numele tau si ca nu mai ai nevoie de nimeni ca sa te a jute sa-ti legi sireturile. Nimic nu distruge mai mult atractia unui barbat fata de o femeie decat o atitudine nesigura si fragila”.

2. Fericirea ta
“Cand un barbat consata ca esti fericita alaturi de el, dar ca la fel de fericita ai fi si daca nu ai avea nimic de impartit cu el, exact atunci incepe si el sa nu mai vrea sa plece de langa tine.”

3. Imaginea 
“Atunci cand un barbat te vede imbracata sumar, gandul lui se indreapta instinctive spre toti ceilalti barbate cu care te-ai culcat inainte”

4. Angajamentul
“Atunci cand o femeie se arata prea dornica sa se implice intr-o relatie, barbatul va presupune ca este indragostita de o “fantezie”, sau de idea de a avea o relatie. Dar daca trebuie sa o cucereasca cate putin, progresiv, el va fi convins ca ea se indragosteste de el ca persoana.”

5. Increderea in el
“Atunci cand o femeie ii demonstreaza unui barbat ca are incredere in el, ii confera in acelasi timp un sentiment de forta si demnitate. Barbatul isi va dori sa dea dovada de probitate morala si sa se comporte corect.”

6. Sinceritatea
“Daca un anumit lucru nu este pe placul tau, el te va respecta pentru curajul de a-ti exprima preferinta.”

7. Intimitatea
“Daca vrei sa-I identifici si sa-i elimini pe aceia dintre pretendentii care se prefac, e suficient sa afli care este atitudinea lor referitor la amanarea sexului. Daca te place, un barbat este fericit sa-si petreaca pur si simplu timpul cu tine.”

8. Independenta financiara
“Cand un barbat vede ca te concentrezi pe indeplinirea propriilor tale aspiratii sau pe gasirea unor solutii de autoevaluare financiara, are mai multa incredere intr-o posibila casnicie cu tine, pentru ca nu mai trebuie sa-si faca griji pentru ca vei incerca sa-l deposedezi de bunurile lui.”

9. Aprecierea
“Cuvantul preferat al unui barbat este aprecierea. El isi doreste mai mult decat orice altceva sa se simta venerat si apreciat de o femeie. Cand ea ii arata cat de mult ii apreciaza eforturile, el se simte motivate sa-i puna toata lumea la picioare.”

10. Daruirea
“Nimic nu-I mai incitant pentru un barbat decat sa stie ca este indragostit de o femeie pe care se poate baza si care ii va fi cu adevarat alaturi.”

In concluzie, femeia trebuie sa fie ea insasi, si sa nu incerce prea mult sa impresioneze barbatii. In acelasi timp, femeia trebuie stie ce vrea, ea este demna si constienta de valoarea ei. Stilul autoarei este unul direct,ironic, uneori libertin si de aceea poate sa nu fie pe gustul tuturor, totusi, dincolo de argumentele uneori deplasate, aduse pentru independeta femeii, se ascund si argumente realiste si util de aplicat. Asadar, lasand la o parte prejudecatile la adresa titlului, cartea este o analiza complexa a femeii independente, cu exemple concludente, intr-o dispunere foarte organizata si practica, merita citita, macar pentru a vedea lucrurile si din alta persectiva.

•  
•  
•  
•  
•  
•  
•  
•  
•  
•  

Toamna in sufletul meu

Abia azi am simtit ca a venit toamna… abia azi am simtit toamna in sufletul meu… M-a invaluit pur si simplu, mi-a brodat sufletul in amintiri, ganduri, emotii si vise. Vise ce ajung sa se desprinda si sa fie purtate de vant asemeni frunzelor. Sunt constienta ca vor rataci, cat vor rataci si se vor intoarce iar la mine, se vor lipi de suflet si nu se vor desprinde din nou decat cand vor uita cat de dor le-a fost de mine…

Chiar daca a venit toamna, anotimp al “depresiei” cum tin unii sa il numeasca, eu zambesc mai mult ca niciodata pentru ca ma simt un copil al toamnei, care se gandeste cu nerabdare la ce va urma: o perioada de liniste, plimbari in ploile cu picaturi mici si sure...

Da stiu… altii ar putea spune ca totusi toamna e urata pentru ca odata cu ea incepe frigul. Ei…si ce daca? Oare atunci cand iubim, nu gasim rezerve de caldura si pentru cele mai geroase ierni? Asa cum in verile toride, sufletul iti poate fi inghetat si ranit de dezamagiri sau regrete?

La mine toamna a venit firesc, mi-a patruns in suflet si s-a cuibarit acolo. Nu m-a lasat sa o acuz ori sa o intreb ceva, si-am acceptat-o… pentru ca asa e ea… ti se strecoara in suflet si nu te lasa in pace! Sfatul meu e sa nu i te impotrivesti: iubeste-o sau macar accept-o si gusta tot ce-i mai bun din ce-ti ofera ea!

Da… mai stiu ca toamna se numara sperantele, cuvintele, zambetele si uneori lacrimile, dar cel mai mult toamna ne complesesc emotiile… Azi am ascultat aceasta melodie de multe, multe ori si inca mai merita s-o asculti, pentru ca de fiecare data a sunat altfel si eu am simtit-o diferit… in aceeasi zi de toamna…

Cand ai cheia linistii si armoniei sufletesti...

CHEIA  linistii si armoniei sufletesti.



S-ar putea ca portile sa aiba mai multe lacate, unele sa tina inchise suferinte vechi, aparent uitate, s-ar putea sa ne fie greu sa acceptam ceea ce se ascunde in spatele “durerii sufletesti”, dar cata bucurie, fericire, extaz poate fi in momentul in care zidurile sumbre si reci se naruie si suntem noi insine, puternici si impliniti.



Cu un aer rece de toamna, care suiera printre copaci si imprastie frunzele de la picioarele tale, aceasta noapte de tremur si frica este cea mai frumoasa dintre toate. 

'' Frumoasa legenda a frunzei de toamna ''

A fost odata, tare demult un imparat batran care avea numerosi slujitori voinici ca ursul si tari ca piatra. Acestia isi asumau raspunderea asupra unor sute de copile care mai de care mai blande si mai frumoase.

Oamenii inca de mult, pe acest batran imparat l-au numit Copac, pentru ca sta de veghe toata noaptea si toata ziua adaposteste pe toti trecatorii lasandu-i sa stea la umbra frunzelor care erau copilele.

Slujitorii, dupa iscusinta lor aveau nume de ramuri. Toti acestia formau impreuna un singur copac cu multe ramuri si frunze, un copac batran de neintrecut la numarul anilor.
Ziua era tot mai zglobie si copacul juca diferite jocuri cu ramurile si frunzele care traiau in liniste si pace.

Intr-o zi se napusti asupra lor un vant tare si puternic de spargea ferestrele oamenilor si ridica in slava hartiile si praful de pe drum. Atunci, copacul tata-imparat chema toate frunzele si pe toti slujitorii si le spuse:

- Dragii mei copilasi, suntem aproape in pragul despartirii, vantul sufla aspru spre frunze fara pic de mila. Nu se stie care dintre voi va asterne un covor de rugina si nici nu se stie care va avea mai multe zile. Eu, ca tata, va sfatuiesc sa nu umblati hai-hui, ci tineti-va de frunza mama si aveti grija sa nu va dezlipiti de ea.

Vorbele imparatului sunau tare si zgomotos: se auzea cum vantul trece prin el ca o sabie, se vedea cum tremura si cat pe ce era sa se aplece la pamant cu toata imparatia.

Dar sa lasam asta pentru mai tarziu si sa vedem ce s-a intamplat mai departe.
Mezina, frunza rea si neascultatoare, dar totodata grijulie pentru imparatiile din jur, se strecura pe sub ramuri si o lua din loc prin vecini sa vesteasca de sfaturile batranului. Merse ce merse din loc in loc si mai vestea pe cate un imparat care ii iesea in cale de primejdia si nenorocirea ce avea sa urmeze. Unul dintre imparati o opri din drum si o lua de mana zicandu-i:

- Draga mea copila, dulce si blajina, am aflat ce vremuri vor veni dar de asta nu-ti face griji si sa nu-ti fie teama. Sa stii ca va veni toamna.

Fata-frunza facu niste ochi mari si isi inchipui ca toamna este un monstru, o stafie, o sperietoare de ciori, ori un cantec, un leagan, un copil …

- Ce-ar fi sa-l intreb cum e toamna?, isi zise in gand mezina frunza. Si hotarata de acest lucru prinse curaj si spuse:

- Batranule unchi, ce este toamna?

- Toamna este a treia fiica a anului ce coboara din inaltul cerului sa-si astearna trena ei de culoare galben-brun-aramie, trena fiind voi frunzele care veti asterne un covor de rugina peste intreaga natura. De cum soseste de pe dealuri, incepe a stropi cu manunchi de ciumafai, natura uda, dand pentru ea culoarea ei simbolica de toamna. Atunci soarele va cobora spre asfintit. Racoarea va brazda intinsul si deodata samanta se va scutura, frunzele ingalbenite se vor desprinde de pe ramurile copacilor si se vor cufunda intr-un somn adanc pentru totdeauna. Bruma rece si vantul sturlubatic sunt prieteni nedespartiti ai toamnei. Impreuna vor salta frunzele in sus pana in inaltul cerului iar apoi le vor lasa din nou pe pamant. Voi, va veti apleca in fata toamnei parasind copacul definitiv, tatal care v-a sustinut atata timp in adierea vantului slab. Dar pentru oamnenii vrednici, toamna este ca o pagina din cartea vietii care isi aduce roadele ei cu ea. De cum o zaresc se apuca cu grija sa-i culeaga vesmintele cum sunt: perele, merele, nucile, gutuile pentru care au muncit tot anul. Dar toamna nu este mai prejos caci ea e mandra si fericita de vrednicia lor si de aceea le acorda toata increderea si speranta ei.

Dupa cateva secunde, din fantezia povestirii fata frunza facu niste ochi mari si galbeni ca semn de dezmortire, il saluta cuviincios pe batranul copac, ii spuse “la revedere” cu un glas stins subtire si se indrepta iute spre casa parinteasca. Ajunsa acasa fu intrebata de parinti pe unde a umblat iar ea, cu lacrimi in ochi, istorisi tot ce i s-a intamplat.
Cum termina, se uita pe dealuri si frumoasa toamna se apropie de ea.
Fructele ii tineau trena, coronita de flori stralucea din ce in ce mai tare, in calea ei se asezau frunze de miresme de flori. Dar, in sfarsit, ajunse la tatal imparat si cu incuviintarea lui lua toata calea frunzelor, copilele si le duse cu ea, ramanand in urma dorul parintilor, lacrimi amare, pustietate, iar inainte frunze ce se roteau in jurul toamnei.
Doar o urma a mai ramas, o lacrima de frunza si roua ce se aseza pe copacul imparat. El urma sa stea de veghe si sa adaposteasca in continuare toti trecatorii care faceau popasuri sub el.

Pentru avea o viata fericita, trebuie sa ai o minte linistita

 Barbatii au descoperit focul, dar femeile au descoperit cum sa se joace cu el. 

Asigurarea e ca si casatoria: platesti, platesti, platesti si nu primesti niciodatat nimic inapoi. 

Ganduri de toamna - ,,Sufletul sa fie totdeauna la fel cu gandul ,gandul in vorbe si vorba cu fapte, caci numai astfel vei obtine un echilibru , intre lumea ta si lumea din afara" (L.Rebreanu)

In aceasta lume plina de invidie si aroganta cele mai frumoase momente sunt cele cand vorbim despre sentimente,cand vorbim despre iubire.Putem vorbi caci nu ne trebuie averi,bani si palate,ne trebuie doar curaj sa spunem ce simtim.A sosit si acest anotimp nostalgic pentru toti,in care multi ne amintim de vara ce tocmai a trecut de micile iubiri ce s-au stins inainte de a apuca sa se aprinda,disparand precum urmele pasilor pe nispul umed luati de valurile marii.Altii si-au gasit marea iubire,unii s-au despartit,insa pentru toti viata merge inainte,facandu-ne mai maturi in gandire si decizii.Este anotimpul in care avem ce povesti,este anotimpul in care ne hranim cu amintiri,este anotimpul cand ne facem noi planuri de viitor,este anotimpul in care realizam ca am mai invatat ceva de la viata.Asa vad eu "frumoasa"toamna,un anotimp putin trist,inchis la culoare,uneori deprimant.

LAURA 02-10-2011

Toamna pe care imi pare ca o pierd mereu si pe care o caut in mine, unde ecoul ei mi se intoarce cu reverberatii dragi. Toamna care vibreaza in mine la intensitati de care uneori imi este teama.